Iașul, orașul unde chiriile ard

 * piața locuințelor de închiriat devine tot mai fierbinte, iar un apartament banal ajunge să coste cât o vacanță decentă în Grecia* în cartierele bune, chiriile trec de 600 de euro pentru două camere * la periferie mai sunt încă oferte de 300 de euro

 

Iașul a fost, multă vreme, considerat un oraș accesibil. Cu universități de top, un centru istoric vibrant și o comunitate tânără, părea că oferă și calitate, și prețuri decente. Asta până când chiriile au început să crească lună de lună, iar locuințele „accesibile” au devenit o iluzie. Astăzi, dacă vrei să stai într-un apartament cu două camere într-un bloc nou, pregătește-te să scoți din buzunar între 450 și 600 de euro lunar. Și nu vorbim despre lux, ci doar despre un minim de confort: parcare, aer condiționat, electrocasnice decente și o priveliște care să nu fie direct în geamul vecinului.

 

 

  Scump, domnule, scump!

 

Copou conduce detașat în topul celor mai scumpe zone. Aici, un apartament cu două camere se închiriază frecvent cu 550–650 de euro, iar cele cu trei camere ajung la 800–900 de euro în ansambluri ca Royal Town sau în apropierea Parcului Copou. Mobilierul nou și vecinătățile liniștite justifică parțial prețul, dar diferența reală o face... statutul. Tătărași, cândva o opțiune de mijloc, s-a transformat într-un magnet pentru dezvoltatori. Blocurile noi au împins prețurile la 380–450 de euro pentru două camere, cu oferte limitate sub acest prag. CUG și Nicolina rămân alternative mai „prietenoase”. Chiria pentru un apartament cu două camere se situează în jurul a 320–400 de euro, cu posibilitatea de negociere, mai ales în ansamblurile cu apartamente disponibile la cheie. Centru, zona Sf. Lazăr, dar și blocurile din apropierea Palatului Culturii, oferă locuințe la 500–550 de euro, cu dotări moderne și acces rapid la toate facilitățile. Cererea e mare, iar oferta e limitată.

 

Garsonierele, o loterie între preț și decență

 

Garsonierele au devenit o soluție temporară pentru cei care nu pot susține o chirie mare, dar nici aici lucrurile nu sunt simple. Cele aflate în zone bune, în blocuri noi, ajung la 300–350 de euro, iar cele vechi, cu mobilier retro, pot fi găsite între 200–270 de euro, în zone ca Vișoianu, Galata sau Bucium.

Problema? Multe sunt slab întreținute, iar pentru un preț mai mic, chiriașul trebuie să accepte compromisuri care merg de la igrasie până la lipsa centralelor proprii.

 

Trenduri periculoase și întrebări incomode

 

Conform datelor agregate din platformele imobiliare, prețurile au crescut cu 10–15% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea e alimentată de mai mulți factori: migrarea internă, cererea constantă din partea studenților și angajaților IT, precum și lipsa de oferte reale în segmentul „mediu”. Pe fondul unei inflații persistente și al lipsei unui control eficient al pieței de închirieri, chiriașii devin o categorie vulnerabilă. Salariul mediu net în Iași este de aproximativ 5.200 de lei (în jur de 1000 euro). Dacă peste jumătate se duce pe chirie, ce rămâne pentru trai?

Într-un oraș în care prețul unei chirii decente se apropie de rata unui credit ipotecar, întrebarea devine: locuim sau supraviețuim? Iar în fața acestui paradox imobiliar, singura opțiune realistă rămâne negocierea, monitorizarea zilnică a pieței și, în unele cazuri, resemnarea.

Chiriașii din Iași trăiesc, de fapt, o viață pe muchie de buget. Iar până când autoritățile nu vor reglementa mai clar acest sector, piața va continua să fie dictată de ofertă scumpă și cerere disperată. Până atunci, fiecare euro în plus devine o alegere între confort și compromis.

Dan DIMA