Dezmoștenirea în 2025! Ce drepturi mai au urmașii

Mulți români vor să afle care sunt regulile privind dezmoștenirea în 2025 și când părinții își pot exclude copiii din testament. În România, o persoană poate fi lăsată fără moștenire total sau parțial printr-un testament. Iată ce drepturi mai au urmașii dezmoșteniți și cine rămâne definitiv fără bani.

Dezmoștenirea în 2025!
Dezmoștenirea este un subiect controversat mai ales când vine vorba de părinții care iau decizia să nu mai lase nimic moștenire copiilor lor din anumite motive. Conform Codului Civil, părinții pot, în anumite situații, să nu le lase copiilor nici bunuri, nici avere. Totuși, legea protejează o parte din moștenire care trebuie să ajungă la anumiți membri ai familiei. Această parte se numește rezervă succesorală. Rezerva succesorală este o parte din moștenire care, prin lege, trebuie să ajungă la copiii rămași, soțul sau soția rămasă, sau părinții persoanei care a murit. Chiar dacă există un testament care dă totul altcuiva, această rezervă nu poate fi ignorată. În cazul copiilor, rezerva este jumătate din cât ar fi primit dacă nu exista niciun testament.

 

Dacă o persoană a fost dezmoștenită de către părinți, decizia se poata ataca în instanță. Prin lege, se poate cere anularea completă a testamentului sau respectarea părții de moștenire care se cuvinte legal, și anume rezerva succesorală.

Un copil poate fi lăsat fără moștenire de către părinții săi doar dacă a făcut lucruri foarte grave împotriva părintelui sau a familiei, iar aceste fapte trebuie să fie scrise clar în lege: violență fizică asupra părintelui, nu are grijă de părinte când acesta are nevoie sau comite alte infracțiuni grave împotriva lui. În astfel de situații, părintele trebuie să facă un testament autentic, la notar, în care să scrie clar de ce își dezmoștenește copilul și ce anume a făcut. Cu toate acestea, părinții pot decide cui lasă averea, dar nu pot lua partea care se cuvine prin lege copilului, dreptul la moștenire prin rezerva succesorală. 

Realizarea succesiunii pentru moștenire
Succesiunea reprezintă procesul prin care moștenitorii dobândesc bunurile lăsate de o persoană decedată. Dacă defunctul nu a lăsat un testament, moștenitorii recurg la procesul legal pentru a intra în posesia moștenirii.

Codul Civil stabilește clar cine sunt moștenitorii:

Clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limită de grad de rudenie);
Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și generațiile anterioare);
Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari, frați și surori ai bunicilor defunctului).
Românii trebuie să mai știe că vor avea de plătit o taxă pentru dezbaterea moștenirii la notar. Valoarea succesiunii se calculează pe baza totalului bunurilor moștenite, fie ele mobile sau imobile, și se împarte între moștenitori. Dacă există un singur moștenitor, acesta va trebui să plătească întreaga taxă de succesiune. În cazul în care succesiunea se dezbate în instanță, taxele pot varia în funcție de durata procesului, numărul de moștenitori și procedurile legale. Pe lângă taxele notariale sau judiciare, se poate aplica și un impozit de 1%. Moștenitorii vor fi scutiți de acest impozit dacă succesiunea este finalizată în maximum doi ani de la data decesului persoanei care a lăsat în urmă o moștenire.

Pe lângă legea moștenirii, anumiți pași legali trebuie respectați și în cazul persoanelor dezmoștenite. Părinții își pot dezmoșteni copiii dacă aceștia au săvârșit asupra familiei fapte grave.