Regiunea râvnită de Putin pentru a izola Ucraina de Marea Neagră. Ar ajunge lângă Moldova și România

Putin consideră Odesa drept un "oraş istoric rusesc", astfel încât va încerca să îl ocupe, a afirmat oficialul citat. Pentru preşedintele Rusiei, spune el, capturarea Odesei reprezintă principalul obiectiv al războiului împotriva Ucrainei.

În acelaşi timp, starea de spirit la Kiev şi printre o serie de lideri europeni în privinţa perspectivelor Ucrainei pe front nu este foarte încurajatoare. În orice caz, analiştii militari remarcă faptul că atât Ucraina, cât şi Rusia se apropie de punctul de epuizare a forţelor şi resurselor. Unii dintre aceştia apreciază că Federaţia Rusă va fi capabilă să menţină nivelul actual de operaţiuni pe front încă un an, în timp ce forţele ucrainene dacă nu vor primi ajutorul scontat ar putea ajunge la limită în următoarele şase luni, potrivit FT, citată de The Moscow Times.

Situația de pe front s-ar putea deteriora curând

Unii lideri NATO consideră că situaţia de pe front s-ar putea deteriora serios către toamnă, scrie Gideon Rachman, principalul comentator pentru afaceri externe al FT, pe baza discuţiilor cu lideri ai Alianţei şi politicieni europeni de rang înalt.

Spre deosebire de administraţia SUA, puţini responsabili europeni cred că Rusia este dispusă să accepte o încetare a focului la ora actuală.

În martie, Putin însuşi a vorbit despre pretenţiile Rusiei asupra Odesei, iar în aprilie, la fel a făcut şi consilierul său, Nikolai Patruşev.

Biroul preşedinţiei de la Kiev a declarat recent că planurile Rusiei vizează ocuparea în continuare de noi teritorii ucrainene pentru a izola Ucraina de Marea Neagră, urmărind inclusiv capturarea Odesei şi a oraşului Nikolaiv, în sudul ţării.

Preşedintele rus Vladimir Putin este convins că armata sa va putea cuceri complet până la sfârşitul acestui an cele patru regiuni ucrainene (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) revendicate de Kremlin.

Despre planurile Kremlinului de a cuceri Odesa a vorbit însuşi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la summitul Ucraina-Europa de Sud din 11 iunie la Odesa. Zelenski a afirmat atunci că planurile militare ale Rusiei vizează Odesa pentru a ajunge apoi la frontiera cu Republica Moldova şi România, potrivit Ukrainska Pravda.

Starea de spirit s-a înrăutăţit şi în rândul conducerii ucrainene, care, în cadrul întâlnirilor cu uşile închise cu aliaţii occidentali, insistă din ce în ce mai mult asupra necesităţii de a se exercita presiuni asupra Rusiei pentru a se ajunge la o încetare a focului, notează Rachman. Cu un an-doi în urmă, astfel de discuţii ar fi fost considerate la Kiev drept defetiste, adaugă el.

Observaţii similare au fost expuse de mai mulţi oameni politici - foşti lideri ai unor ţări europene, inclusiv preşedintele polonez Aleksander Kwasniewski, prim-ministrul suedez Carl Bildt, prim-ministrul finlandez Sanna Marin şi ministrul olandez al apărării Kajsa Ollongren - care au vizitat Kievul săptămâna trecută.

"Concluzia noastră, în urma convorbirilor cu oficiali, experţi şi lideri militari este că există un pericol clar şi iminent pentru Europa dacă nu acţionăm mai decisiv acum", au scris ei. "Deşi ucrainenii vor continua să reziste, fără mai mult sprijin militar, Ucraina ar putea pierde mai mult teritoriu. Ar putea fi cucerite mai multe oraşe. Aceasta va pune în pericol peste 500 de milioane de cetăţeni europeni", trag ei un semnal de alarmă într-un mesaj citat de Moscow Times.

Europa - susţin aceştia - ar trebui să ofere imediat Ucrainei bani pentru achiziţionarea de arme, cu ajutorul cărora producătorii ucraineni ar putea creşte semnificativ producţia şi ar putea aproviziona armata. Pentru o lansare la capacitate maximă a producţiei de armament ar fi necesare fonduri între 10 şi 15 miliarde de dolari, se menţionează în mesajul foştilor responsabili europeni.

Unii oficiali occidentali au avertizat în privat asupra riscului unui "eşec catastrofal" fără o creştere semnificativă a ajutorului militar şi financiar, dacă Rusia reuşeşte să extindă foarte mult apărarea ucraineană şi să o spargă, avertizează comentatorul FT. Potrivit comandantului şef al Forţelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, în ultimul an linia frontului a crescut cu peste 160 km şi depăşeşte acum 1.200 km.

Rachman citează şi opinii contrare: optimiştii cred că armata ucraineană va putea rezista anul viitor, întrucât dronele sale fac imposibilă avansarea unor grupuri mari de trupe ruseşti şi, chiar dacă apărarea este străpunsă, Rusia nu are suficiente divizii mecanizate pentru a profita de acest lucru.

"Situaţia operaţională pe linia frontului este foarte complexă pentru ambele părţi. Ruşii îşi bat capul cum să lanseze o ofensivă suficient de amplă pentru a avansa fără a fi interceptaţi de artileria sau dronele ucrainene", a declarat pentru Washington Post Dara Massicot, expertă în domeniul militar, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace. În orice caz, vara aceasta nu este de aşteptat o turnură decisivă în războiul din Ucraina, apreciază experta citată.

Aura Trif stirileprotv.ro