Au găsit, la Suceava, Calul de aur al lui Ștefan cel Mare!
Dimensiune font:
* legendara statuie din aur, pe care a căutat-o chiar sultanul Suleiman Maghnificul, dar și Securitatea din vremea lui Ceaușescu, ar avea 1,62 metri înălțime și o greutatea de 500 de kilograme * „Vom dezvălui locul exact unde se află doar atunci când vom primi garanții că va intra în tezaurul național, nu pe mâinile unora sau altora”, ne-a spus suceveanul Gheorghe Poenaru, președintele Asociaţiei Căutătorilor de tezaure din România
Membrii Asociației Căutătorilor de Tezaure din România, al cărui președinte este suceveanul Gheorghe Poenaru, susțin că dețin informații despre locația exactă a unei comori celebre - Calul de aur al lui Ștefan cel Mare, despre care legenda spune că a fost căutată fără succes de sultanul Suleiman Magnificul și de Securitatea lui Ceaușescu. Totuși, membrii asociației nu vor să facă publice aceste date, temându-se că artefactele ar putea fi furate, așa cum s-a întâmplat cu obiectele dacice sustrase din Olanda sau cu cele 20 de brățări dacice de aur dispărute din România. „Securitatea n-a dispărut, lucrează. Mie de ăștia mi-e frică, de ei mă feresc… Habar nu aveți ce fac ei! Eu sunt mereu controlat, dar n-o să permit să pună ei mâna pe aurul acesta! Eu rup încălțări în căutarea acestor comori, fug de lupi, de toate jivinele pădurii, iar statul nu-mi dă nimic. Ei vor doar să pună mâna pe comorile pe care noi le scoatem la lumină. Am dat statului ce am scos la lumină, am dat monede romane foarte rare și valoroase, unele găsite chiar aici, în județ, la Pătrăuți și în zona Brăiești – Cornu Luncii. Din Munţii Buzăului, de la Buzior, am scos un schelet uman de patru metri și multe altele, iar statul ne vânează”, ne-a declarat Gheorghe Poenaru, care susține că se află în căutarea de comori de aproape 50 de ani. „Eu aveam detector de metale încă din 1982, de pe vremea comuniștilor! Mi l-am făcut la fabrică, unde aveam ingineri pricepuți”, mărturisește suceveanul, liderul Asociației Căutătorilor de Tezaure din România, „un ONG înființat de vreo zece ani, doar cu prieteni, șase personae, că nu vrem să ne încurcăm cu multă lume”.
Din nefericire, tocmai utilizarea aceasta a detectoarelor a dus la o ruptură între arheologi și căutătorii de comori. Arheologii îi acuză pe căutătorii amatori că distrug situri și ascund obiecte de tezaur, iar căutătorii reclamă obstacole din partea autorităților și implicarea unor interese obscure în gestionarea comorilor, sugerând că unele tezaure ar fi ținte pentru rețele influente.
„Cele mai importante sunt locurile unde se adăpostesc trei mari comori. Le știu, am fost de multe ori în acele zone, dar voi decide eu când va veni momentul să fac lumină asupra locului unde se află acestea. Este vorba de Calul de aur al lui Ștefan cel Mare, de tezaurul lui Brâncoveanu și de comoara prințului
Ce a descoperit Gheorghe Poenaru, în cele cinci decenii de când se ocupă cu căutarea comorilor? „O mulțime de artefacte. Dar, cele mai importante sunt locurile unde se adăpostesc trei mari comori. Le știu, am fost de multe ori în acele zone, dar voi decide eu când va veni momentul să fac lumină asupra locului unde se află acestea. Este vorba de calul de aur al lui Ștefan cel Mare, aflat pe teritoriul județului Suceava, de tezaurul lui Brâncoveanu, de la Baia de Aramă, și de comoara prințului Milan Obrenovici (primul rege al Serbiei moderne, născut la Mărășești, în Moldova, la 22 august 1854 – n.r.). Sunt cel puțin 70 de tone de aur… Acolo unde este îngropat calul de aur al domnitorului există o comoară uriașă, cu multe alte obiecte mari, din aur masiv, cum ar fi un tablou de mari dimensiuni, un alt cal, cel catalan, primit cadou de la polonezi, însă nu vreau să vorbesc mai multe. M-au urmărit toată viața pentru comorile acestea, aveam hărți, au venit comuniștii și mi le-au confiscate, le-au ars, dar eu le copiasem pe niște caiete… Am găsit hărți vechi, unele în slavonă, le avem, știm ce căutăm și unde, dar nu vom face public nimic până când statul nu garantează protecția acestor piese”, ne-a spus Gheorghe Poenaru.
Activitatea căutătorilor de comori are nu doar o latură istorică, ci și una profund personală. Mulți vorbesc despre o dependență similară cu jocurile de noroc…
Totuși, într-o Românie unde trecutul încă mai ascunde mistere, iar istoria nu a fost scrisă complet, un lucru e clar: între legendă și realitate, comorile din pământul românesc continuă să fascineze. Daniel BACIU
Evenimentul pe WhatsApp – cele mai tari știri, direct pe telefon!
Ești mereu pe fugă? Noi îți trimitem zilnic cele mai importante 3 știri din Iași, Moldova și țară – scurt, clar, fără spam.
Plus: alerte locale de urgență, noutăți exclusive și acces rapid la anunțuri importante.
► Intră pe canalul nostru oficial:
⇒ Încearcă 3 zile. Dacă nu-ți place, poți ieși oricând.
Adauga comentariul tau