Drogurile, alcoolul și păcănelele devin tot mai accesibile adolescenților. România rămâne sub media europeană, dar avertismentele se întețesc

 * Raportul European privind Drogurile și realitățile din liceele românești confirmă nevoia urgentă de prevenție și sprijin emoțional autentic pentru tineri

Cel mai recent Raport European privind Drogurile – Tendințe și Evoluții 2025, publicat de Agenția UE pentru Droguri (EUDA), semnalează o creștere continuă a disponibilității și diversității substanțelor ilicite în Europa, în ciuda eforturilor statelor membre. Canabisul rămâne cel mai consumat drog ilicit, iar capturile de cocaină au depășit 400 de tone doar în 2023. Pe fondul unei piețe în continuă schimbare, crește și riscul asociat stimulentelor sintetice și opioidelor noi, peste 1.000 de substanțe psihoactive emergente fiind monitorizate în prezent.

În acest context tensionat, România se menține sub media UE la majoritatea indicatorilor de consum, inclusiv în rândul tinerilor: consumul de ketamină la grupa 15–34 ani este de doar 0,8%, potrivit raportului EUDA. În același timp, țara noastră dezvoltă progresiv rețeaua publică de tratament gratuit, consiliere și terapie de substituție, în centrele de prevenire și asistență din marile orașe.

Totuși, semnalele din teritoriu arată că prevenția are încă lacune profunde. La București, în cadrul conferinței naționale „Adicții și Adolescenți”, organizată recent, s-a vorbit deschis despre tentațiile pe care le au zilnic la îndemână. „Alcoolul e ușor de procurat”, au spus 73% dintre tinerii intervievați, 71% făcând aceeași afirmație despre țigări. Păcănelele le accesează fără probleme, 4 din 10 având deja contact cu ele.

În ciuda participării la campanii de prevenție, doar 41% dintre elevi consideră aceste programe cu adevărat eficiente. Mai mult, sprijinul real lipsește din școală: doar 11% ar apela la un profesor în caz de nevoie, în timp ce majoritatea preferă să se sprijine reciproc sau să apeleze la un adult din familie. „E mai ușor să găsești alcool decât un adult care să te asculte”, a fost una dintre concluziile dure ale dezbaterilor.

În paralel, România își întărește poziția legislativă: după modelul din 2014, care încurajează reabilitarea în locul sancționării penale, în 2023 a fost lansat un grup interministerial pentru reforma legislației anti-drog, în acord cu standardele europene. Totuși, experții avertizează că politicile publice trebuie să țină pasul cu dinamica pieței ilicite și cu noile forme de consum, inclusiv online.

România are, paradoxal, o oportunitate: fiind sub media europeană, poate preveni escaladarea fenomenului prin intervenții timpurii, coerente și interdisciplinare. Dar trebuie să acționeze acum – cu mai puțină teorie și mai multă prezență reală în viața tinerilor.

Nicoleta ZANCU