Generația Z în criză emoțională. Anxietatea și depresia afectează jumătate dintre adolescenții din România

 * un studiu scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: jumătate dintre adolescenții și tinerii din România se confruntă cu depresie sau anxietate * mai grav, majoritatea refuză sprijinul specializat din cauza stigmatizării și a lipsei de conștientizare

Un raport recent publicat în cadrul proiectului „Parteneriat pentru Sănătate Mintală” arată că unul din doi tineri din România a trecut prin episoade de depresie sau anxietate în ultimele luni. Deși problema este extinsă și recurentă, puțini aleg să ceară ajutor. Rușinea, teama de judecată și lipsa educației emoționale stau la baza unei crize care continuă să fie ignorată.

 

  Mentalități periculoase și mituri care ucid empatia

 

În procente, 61% dintre cei afectați nu au apelat la medici sau psihologi. În rândul Generației Z, stigmatul social este atât de puternic încât adolescenții preferă să sufere în izolare decât să fie etichetați drept „slabi” sau „diferiți”.

În România, sănătatea mintală este adesea tratată ca un subiect rușinos. Tulburările emoționale sunt încă asociate cu „nebunia” sau cu situații extreme, ceea ce descurajează tinerii să vorbească despre propriile lor suferințe. Conform studiului, cele mai mari bariere în calea căutării de ajutor sunt: rușinea personală (53%), teama de a fi judecați de ceilalți (56%) și lipsa de conștientizare a simptomelor (60%).

Percepțiile greșite despre sănătatea mintală accentuează prăpastia dintre nevoia reală de suport și reacția societății. Problemele ușoare sau moderate sunt ignorate, iar accesul la consiliere devine un lux emoțional.

Cei mai expuși riscurilor sunt tinerii din medii vulnerabile: familii defavorizate, copii cu dizabilități, minorități sau adolescenți care au fost hărțuiți sau discriminați. În aceste cazuri, lipsa sprijinului poate avea consecințe pe termen lung.

 

Adolescența, fereastra critică a sănătății emoționale

 

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra importanței intervenției timpurii. Adolescența este perioada în care se formează abilitățile sociale și emoționale esențiale. Tulburările netratate pot evolua în depresii cronice sau tulburări de comportament la vârsta adultă.

Printre factorii de risc identificați se numără sărăcia și stresul economic, traumele familiale și violența domestică, izolarea socială și presiunea online, lipsa unui sistem de sprijin în familie sau la școală.

Studiul propune o serie de soluții concrete pentru a transforma modul în care România abordează sănătatea mintală printre care educație emoțională în școli, începând din clasele primare, acces garantat la consiliere psihologică, în condiții de confidențialitate, campanii publice de conștientizare, pentru reducerea prejudecăților, formarea profesorilor și medicilor de familie, pentru a identifica semnele timpurii ale suferinței

„Avem nevoie de o societate care să trateze sănătatea emoțională cu aceeași responsabilitate ca sănătatea fizică. Educația și empatia sunt cheia”, se arată în concluziile studiului. Criza sănătății mintale în rândul tinerilor nu mai poate fi ignorată. Există date, specialiști și soluții. Ceea ce lipsește este voința colectivă de a schimba percepțiile, de a deschide dialogul și de a normaliza cererea de ajutor.

Nicoleta ZANCU